Header-Image

Cuprins

  • Şcoala lui Maxy
  • Eva Cerbu (august 1924 – mai 2008)
  • Victor Brauner1. (Text publicat în 1966)
  • Delacroix astăzi1. (Text difuzat parţial la „Radio Cultural” în 1998.)
  • Scrisoare către un colecţionar de artă1
  • Paradoxuri imaginare şi paradoxuri autentice1, 2004
  • Freudism şi postmodernism
  • Din întâmplările cu literaţi şi pictori. Sau: Grete Tartler şi Van Gogh
  • Hans Belting şi viziunea apocaliptică asupra istoriei artei. (2010)
  • Lecturi despre temeiurile sau lipsa de temeiuri a istoriei artei1. (2005)
  • Justificare 2010
  • Justificare 2006




Parerea cititorului! Pentru a primi raspuns la comentariile trimise, specificati si adresa de e-mail in cadrul mesajului.



Lecturi despre temeiurile sau lipsa de temeiuri a istoriei artei1. (2005)

Tema principală a cărţii lui Donald Preziosi, „Rethinking Art History. Meditations on a coy science”, este negarea radicală a istoriei artei ca disciplină ştiinţifică. D. Preziosi propune înlocuirea ei cu o suită de „tablouri sincronice”, defalcate din desfăşurarea liniară temporală, conturarea pe baza relaţiilor sociale şi mentalităţilor culturale ale câte unei fragment a acestei desfăşurări, fără aprecieri stilistice despre arta epocii respective. Condamnarea clasificărilor şi „sincronism contra diacronism” în disciplinele istorice (pe care nu le mai doreşte „istorice”, cerându-le să nu mai analizeze cursul temporal al evenimentelor) sunt temele „fierbinţi” (sau „cool”?) adoptate de D.Preziosi, înregimentat sub steagul „relativismului” total.
În ansamblu, cartea lui D.P. conţine o „deconstrucţie” (a se citi negare) a conceptelor de bază ale umanismului şi, ca o consecinţă ce i se pare necesară, a disciplinelor umaniste în general, nu numai a istoriei artei. Împotrivirea faţă de concepţia renascentistă – omul în centrul lumii, omul-măsura tuturor lucrurilor, etc.- este combinată cu condamnarea cartezianismului şi raţionalismului şi negarea existenţei individualităţilor umane. Anti-kantianismul lui D.P. este promovat prin argumente greu de desluşit, deşi autorul ţine să-l marcheze şi pe acesta.
Pentru a-şi fundamenta anti-umanismul şi opoziţia implicită faţă de noţiunea de „umanitate”, D.P. va rezerva chiar un întreg capitol demonstraţiei că arta nu este un specific al hominizilor, ci a existat şi înainte de această fază biologică, prin dovada existenţei unor urme de construcţii cu forme regulate la pre-hominizi, uitând că formele regulate, denotând o organizare superioară, sunt caracteristice şi pentru construcţiile albinelor sau altor fiinţe.

  1. Text scris în 2004/2005.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27
  • 28
  • 29




Parerea cititorului! Pentru a primi raspuns la comentariile trimise, specificati si adresa de e-mail in cadrul mesajului.



®2010 Yvonne Hasan. All rights reserved.
Designed by
e Jump Media